Moștenirea (dezbaterea succesiunii)

Introducere

La decesul unei persoane, toate bunurile și datoriile acesteia sunt transmise către moștenitorii ei. Pentru a dezbate succesiunea, trebuie stabilite următoarele aspecte:

  1. Cine moștenește?
  2. Care sunt documentele necesare
  3. Cât costă?
  4. Cum se procedează

Cine moștenește?

În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și era căsătorit, soțul moștenește 14 din averea defunctului, iar copiii moștenesc împreună, în mod egal, 34 din avere. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului.

În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și nu (mai) era căsătorit, întreaga sa moștenire se împarte în mod egal între copii. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului.

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit și nu avea copii în viață, ci doar nepoți, soțul moștenește 14 din averea defunctului, iar nepoții moștenesc împreună, în mod egal, 34 din avere. Cota unui nepot predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului.

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea copii în viață, ci doar nepoți, întreaga sa moștenire se împarte în mod egal între nepoți. Cota unui nepot predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului.

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit și nu avea copii ori nepoți în viață, ci doar strănepoți, soțul moștenește 14 din averea defunctului, iar strănepoții moștenesc împreună, în mod egal, 34 din avere. Cota unui strănepot predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului.

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea copii ori nepoți în viață, ci doar strănepoți, întreaga sa moștenire se împarte în mod egal între strănepoți. Cota unui nepot predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului.

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 26 din moștenire, părintele moștenește 16, iar frații moștenesc, în mod egal, 36 din moștenire. Dacă vreunul dintre frați a murit înaintea defunctului, cota sa va fi moștenită de către copiii săi, aflați în viață la data decesului defunctului. Dacă există și frați vitregi, cota de 36 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (312) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (312) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni).

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți frați în viață, părintele moștenește 14, iar frații moștenesc, în mod egal, 34 din moștenire. Dacă vreunul dintre frați a murit înaintea defunctului, cota sa va fi moștenită de către copiii săi, aflați în viață la data decesului defunctului. Dacă există și frați vitregi, cota de 34 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (38) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (38) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni).

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 26 din moștenire, părintele moștenește 16, iar nepoții de frate moștenesc, în mod egal, 36 din moștenire. Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 36 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (312) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (312) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun).

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, părintele moștenește 14, iar nepoții de frate moștenesc, în mod egal, 34 din moștenire. Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 34 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (38) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (38) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun).

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 13 din moștenire, părinții moștenesc 13, iar cealaltă cotă de 13 este moștenită în mod egal de către frați. Dacă vreunul dintre frați a murit înaintea defunctului, cota sa va fi moștenită de către copiii săi, aflați în viață la data decesului defunctului. Dacă există și frați vitregi, cota de 13 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (16) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (16) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni).

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți frați în viață, părinții moștenesc 12 și frații moștenesc, la rândul lor și în mod egal, cealaltă cotă de 12 din moștenire. Dacă vreunul dintre frați a murit înaintea defunctului, cota sa va fi moștenită de către copiii săi, aflați în viață la data decesului defunctului. Dacă există și frați vitregi, cota de 12 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (14) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (14) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni).

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 13 din moștenire, părinții moștenesc 13, iar cealaltă cotă de 13 este moștenită în mod egal de către nepoții de frate. Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 36 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (16) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (16) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun).

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, părinții moștenesc 12 și nepoții de frate moștenesc, la rândul lor și în mod egal, cealaltă cotă de 12 din moștenire. Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 12 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (14) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (14) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun).

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți și nici frați ori nepoți de frate în viață, dar avea părinți, soțul moștenește 12 din moștenire, iar cealaltă cotă de 12 este moștenită în mod egal de către părinți.

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți și nici frați ori nepoți de frate în viață, dar avea părinți, aceștia moștenesc întreaga avere, în cote egale.

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți și nici părinți în viață, dar avea frați, soțul moștenește 12 din moștenire, iar cealaltă cotă de 12 este moștenită în mod egal de către frați. Dacă vreunul din frați a murit înaintea defunctului, cota sa este moștenită de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului. Dacă există și frați vitregi, cota de 12 se moștenește pe linii: 12 din aceasta (14 din moștenire) pe linia paternă (frații după tată și frații buni) și 12 (14 din moștenire) pe linia maternă (frații după mamă și, din nou, frații buni).

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți și nici părinți în viață, dar avea frați, aceștia moștenesc întreaga avere, în cote egale. Dacă vreunul din frați a murit înaintea defunctului, cota sa este moștenită de către copiii lui, aflați în viață la data decesului defunctului. Dacă există și frați vitregi, cota de 11 se moștenește pe linii: 12 din aceasta pe linia paternă (frații după tată și frații buni) și 12 pe linia maternă (frații după mamă și, din nou, frații buni).

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți și nici părinți ori frați în viață, dar avea nepoți de frate, soțul moștenește 12 din moștenire, iar cealaltă cotă de 12 este moștenită în mod egal de către nepoții de frate. Dacă există și nepoți de frațe vitreg, cota de 12 se moștenește pe linii: 12 din aceasta (14 din moștenire) pe linia paternă (nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun) și 12 (14 din moștenire) pe linia maternă (nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun).

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți și nici părinți ori frați în viață, dar avea nepoți de frate, aceștia moștenesc întreaga avere, în cote egale. Dacă există și nepoți de frațe vitreg, cota de 11 se moștenește pe linii: 12 din aceasta pe linia paternă (nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun) și 12 pe linia maternă (nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun).

În cazul în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, ci doar bunici, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 23, și între bunici, care vor primi 13 din moștenire, împărțită în mod egal între ei.

În cazul în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, ci doar bunici, moștenirea se va împărți între aceștia în mod egal.

În cazul în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici, ci doar străbunici, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 23, și între străbunici, care vor primi 13 din moștenire, împărțită în mod egal între ei.

În cazul în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici, ci doar străbunici, moștenirea se va împărți între aceștia în mod egal.

În stiuația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, ci doar unchi/mătuși, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 34, și unchi/mătuși, care vor împărți în mod egal cota de 14 din moștenire.

În stiuația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, ci doar unchi/mătuși, moștenirea va fi împărțită în mod egal între aceștia.

În stiuația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, nici unchi/mătuși, ci doar veri primari/frați ai bunicilor, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 34, și verii primari/frații bunicilor, care vor împărți în mod egal cota de 14 din moștenire.

În stiuația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, nici unchi/mătuși, ci doar veri primari/frați ai bunicilor, moștenirea va fi împărțită în mod egal între aceștia.

În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea niciun alt moștenitor, întreaga sa moștenire va fi culeasă de către soț.

În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea niciun alt moștenitor, întreaga sa moștenire va fi culeasă de către Statul Român.

Pentru a afla care sunt moștenitorii legali și în ce cote moștenesc, răspundeți în ordine la întrebările de mai jos. Dacă defunctul a lăsat testament, moștenitorii legali vor moșteni în cotele arătate numai acele bunuri care nu au fost atribuite în exclusivitate moștenitorilor testamentari.

Documente necesare

Certificatul de deces

Veți avea nevoie de certificatul de deces al persoanei a cărei succesiune urmează a fi dezbătută, precum și cele ale moștenitorilor săi, decedați între timp (post-decedați).

Actele de stare civilă

Moștenitorii legali se stabilesc pe baza relațiilor de rudenie. Aceste relații reies din actele de stare civilă: certificatele de naștere, certificatele de căsătorie și cele de deces.

Testamentele

Dacă defunctul a lăsat testamente, acestea trebuie prezentate notarului public pentru a se putea stabili corect componența masei succesorale și numărul/calitatea moștenitorilor.

Actele de proprietate

Pentru a putea moșteni bunurile ce i-au aparținut defunctului, proprietatea acestora trebuie probată prin înscrisuri: acte de proprietate, facturi, cartea de identitate a autoturismului, certificate de acționar, adeverințe, extrase de cont etc.

Certificatele fiscale

Pentru bunurile înregistrate fiscal, așa cum este cazul imobilelor și al autoturismelor, trebuie prezentate certificate fiscale eliberate de Direcția Impozite și Taxe din cadrul primăriei localității în raza căreia se află respectivele bunuri.

Anexa 23 și anexa 24

Anexele 23 și 24 se eliberează de către serviciul de stare civilă al primăriei în raza căreia defunctul a avut ultimul domiciliu și conțin informații despre masa succesorală si despre numărul și calitatea moștenitorilor.

Taxa de succesiune (calculare taxe) 2011-2012 Print

Cost (RON) Moștenitorii
1Cota moștenitorilor testamentari se majorează cu 25%.
Onorariu1 0
Impozit 0
Total 0

Descrierea procedurii succesorale

Pregătirea documentelor

Primul pas ce trebuie urmat în vederea dezbaterii unei succesiuni este pregătirea documentelor.

Sesizarea notarului

După ce ați pregătit toate documentele necesare, puteți merge la biroul notarial, unde notarul public va verifica documentele prezentate și va stabili ziua în care trebuie să se prezinte toți moștenitorii pentru eliberarea certificatelor de moștenitor.

Eliberarea certificatelor de moștenitor

În ziua stabilită de notarul public, se vor prezenta toți moștenitorii, însoțiți de 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct și care să nu fie rude cu moștenitorii. Martorii trebuie să se poată identifica cu un act de identitate valabil și să poată completa depozițiile de martor.

Comentarii