Prin procedura succesorală notarială, moștenitorii obțin certificatul de moștenitor – titlul care le atestă drepturile asupra bunurilor moștenite. Găsiți aici informații despre cine moștenește, ce acte sunt necesare și cât costă.
La decesul unei persoane, toate bunurile și datoriile acesteia sunt transmise către moștenitorii ei. Prin procedura succesorală notarială se poate obține un certificat de moștenitor care să le servească moștenitorilor drept titlu de proprietate pentru bunurile moștenite. Mai jos, vă prezentăm informații cu privire la următoarele aspecte:
Pentru a afla care sunt moștenitorii legali și în ce cote moștenesc, răspundeți în ordine la întrebările de mai jos. Dacă defunctul a lăsat testament, moștenitorii legali vor moșteni în cotele arătate numai acele bunuri care nu au fost atribuite în exclusivitate moștenitorilor testamentari.
Veți avea nevoie de certificatul de deces al persoanei a cărei succesiune urmează a fi dezbătută, precum și cele ale moștenitorilor săi, decedați între timp (post-decedați).
Moștenitorii legali se stabilesc pe baza relațiilor de rudenie. Aceste relații reies din actele de stare civilă: certificatele de naștere, certificatele de căsătorie și cele de deces.
Dacă defunctul a lăsat testamente, acestea trebuie prezentate notarului public pentru a se putea stabili corect componența masei succesorale și numărul/calitatea moștenitorilor.
Pentru a putea moșteni bunurile ce i-au aparținut defunctului, proprietatea acestora trebuie probată prin înscrisuri: acte de proprietate, facturi, cartea de identitate a autoturismului, certificate de acționar, adeverințe, extrase de cont etc.
Pentru bunurile înregistrate fiscal, așa cum este cazul imobilelor și al autoturismelor, trebuie prezentate certificate fiscale eliberate de Direcția Impozite și Taxe din cadrul primăriei localității în raza căreia se află respectivele bunuri.
Costul dezbaterii unei succesiuni este format din onorariul notarial (calculat în funcție de valoarea bunurilor), din taxele de publicitate imobiliară (dacă bunurile respective au cadastru) și, dacă este cazul, impozitul datorat statului.
Mai jos, puteți estima aceste costuri, cu precizarea că rezultatul este orientativ. Pentru aflarea costurilor exacte, vă încurajăm să ne contactați.
| Cost (RON) | Valoare |
|---|---|
| Onorariu1 | 0 |
| Impozit2 | 0 |
| Publicitate imobiliară3 | 0 |
| Total4 | 0 |
Primul pas ce trebuie urmat în vederea dezbaterii unei succesiuni este pregătirea documentelor.
După ce ați pregătit toate documentele necesare, moștenitorii pot depune la biroul notarial cererea de dezbatere succesorală, însoțiți de 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct și care să nu fie rude cu moștenitorii.
Martorii trebuie să se poată identifica cu acte de identitate valabile și să poată completa depozițiile de martor.
Notarul public va înregistra cauza succesorală pe rolul biroului și va acorda un termen pentru eliberarea certificatului de moștenitor.
În ziua stabilită de notarul public, se vor prezenta toți moștenitorii, care vor primi câte un exemplar al certificatului de moștenitor.
Dezbaterea succesorală pe cale notarială nu are un cost fix. Costurile efective sunt determinate de valoarea masei succesorale.
Pentru estimarea costurilor, puteți folosi calculatorul nostru de taxe.
Pentru dezbaterea unei succesiuni pe cale notarială, sunt necesare două categorii de acte: 1) actele de stare civilă – certificatele de deces, certificatele de naștere și certificatele de căsătorie; și 2) actele de proprietate – titluri de proprietate, contracte de vânzare, donație, întreținere etc., actele de partaj, certificate de moștenitor ș.a.
Dezbaterea unei proceduri succesorale pe cale notarială poate să dureze între 2–3 săptămâni și 3–4 luni, în funcție de complexitatea dosarului și de nivelul de aglomerare al biroului notarial. Durata medie este de 2 luni din momentul depunerii cererii.
Nu. Acest termen de 6 luni reprezintă un mit urban și are la bază un termen aplicabil într-o reglementare anterioară înăuntrul căruia succesiunea era scutită de taxă de timbru. Succesiunea poate fi dezbătută oricând după data decesului.
Da, succesiunile dezbătute în termen de 2 ani de la deschiderea succesiunii (data decesului) sunt scutite de impozit, aspect reflectat și în calculatorul nostru de taxe.
Cel mai probabil, nu. Din păcate, și această idee reprezintă tot un mit urban. Realitatea juridică este că soțul nu îi înlătură de la succesiune pe ceilalți moștenitori. Ca soțul supraviețuitor să moștenească toată averea, trebuie ca defunctul să nu aibă nicio rudă până la gradul al IV-lea. Deci nu numai copiii trebuie să lipsească, ci și nepoții, strănepoții, frații/surorile și copii/nepoții acestora, bunicii, străbunicii, unchii, mătușile, frații bunicilor și chiar verișorii primari.
Informațiile prezentate reflectă legislația în vigoare la data publicării. Pentru situația dumneavoastră specifică, vă recomandăm o consultație directă la birou.