Prin procedura succesorală notarială, moștenitorii obțin certificatul de moștenitor – titlul care le atestă drepturile asupra bunurilor moștenite. Găsiți aici informații despre cine moștenește, ce acte sunt necesare și cât costă.
La decesul unei persoane, toate bunurile și datoriile acesteia sunt transmise către moștenitorii ei. Prin procedura succesorală notarială se poate obține un certificat de moștenitor care să le servească moștenitorilor drept titlu de proprietate pentru bunurile moștenite. Mai jos, vă prezentăm informații cu privire la următoarele aspecte:
Pentru a afla care sunt moștenitorii legali și în ce cote moștenesc, răspundeți în ordine la întrebările de mai jos. Dacă defunctul a lăsat testament, moștenitorii legali vor moșteni în cotele arătate numai acele bunuri care nu au fost atribuite în exclusivitate moștenitorilor testamentari.
În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și era căsătorit, soțul moștenește 1/4 din averea defunctului, iar copiii moștenesc împreună, în mod egal, 3/4 din avere. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui (nepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința nepoților predecedați, a strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și era căsătorit, soțul moștenește 1/4 din averea defunctului, iar copiii moștenesc împreună, în mod egal, 3/4 din avere. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui (nepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința nepoților predecedați, a strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul avea copii în viață și nu (mai) era căsătorit, întreaga sa moștenire se împarte în mod egal între copii. Cota unui copil predecedat este moștenită în mod egal de către copiii lui (nepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința nepoților predecedați, a strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit și nu avea copii în viață, ci doar nepoți, soțul moștenește 1/4 din averea defunctului, iar nepoții moștenesc împreună, pe tulpini, 3/4 din avere. Fiecare copil al defunctului reprezintă o tulpină; cota aferentă unei tulpini se împarte în mod egal între nepoții care vin la moștenire pe tulpina respectivă. Dacă vreunul dintre nepoți este predecedat față de defunct, cota care i s-ar fi cuvenit acestuia se constituie, la rândul ei, într-o tulpină, care se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea copii în viață, ci doar nepoți, întreaga sa moștenire se împarte, pe tulpini, între nepoți. Fiecare copil al defunctului reprezintă o tulpină; cota aferentă unei tulpini se împarte în mod egal între nepoții care vin la moștenire pe tulpina respectivă. Dacă vreunul dintre nepoți este predecedat față de defunct, cota care i s-ar fi cuvenit acestuia se constituie, la rândul ei, într-o tulpină, care se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct). Același lucru se întâmplă și în privința strănepoților predecedați ș.a.m.d.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit și nu avea copii ori nepoți în viață, ci doar strănepoți, soțul moștenește 1/4 din averea defunctului, iar strănepoții moștenesc împreună, pe tulpini, 3/4 din avere. Fiecare copil al defunctului reprezintă o tulpină. Cota de 3/4 se împarte în mod egal la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal la numărul de nepoți, fiecare nepot constituindu-se într-o nouă tulpină. Mai departe, fiecare tulpină ce reprezintă un nepot se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea copii ori nepoți în viață, ci doar strănepoți, întreaga sa moștenire se împarte, pe tulpini, între strănepoți. Fiecare copil al defunctului reprezintă o tulpină. Moștenirea se împarte în mod egal la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal la numărul de nepoți, fiecare nepot constituindu-se într-o nouă tulpină. Mai departe, fiecare tulpină ce reprezintă un nepot se împarte în mod egal între copiii săi (strănepoți față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 2/6 din moștenire, părintele moștenește 1/6, iar frații moștenesc, în mod egal, 3/6 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 3/6 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (3/12) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (3/12) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți frați în viață, părintele moștenește 1/4, iar frații moștenesc, în mod egal, 3/4 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 3/4 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (3/8) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (3/8) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 2/6 din moștenire, părintele moștenește 1/6, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3/6 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3/6 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 3/6 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3/12) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3/12) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, părintele moștenește 1/4, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3/4 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3/4 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 3/4 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3/8) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3/8) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, soțul moștenește 2/6 din moștenire, părintele moștenește 1/6, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3/6 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3/6 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devenind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 3/6 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3/12) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3/12) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea un părinte și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, părintele moștenește 1/4, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 3/4 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 3/4 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devenind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 3/4 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (3/8) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (3/8) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 1/3 din moștenire, părinții moștenesc, în mod egal, 1/3, iar frații moștenesc, în mod egal, 1/3 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 1/3 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (1/6) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1/6) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți frați în viață, părinții moștenesc, în mod egal, 1/2, iar frații moștenesc, în mod egal, 1/2 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 1/2 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (1/4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1/4) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 1/3 din moștenire, părinții moștenesc, în mod egal, 1/3, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1/3 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1/3 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 1/3 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/6) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/6) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, părinții moștenesc, în mod egal, 1/2, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1/2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1/2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 1/2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/4) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, soțul moștenește 1/3 din moștenire, părinții moștenesc, în mod egal, 1/3, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1/3 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1/3 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devenind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 1/3 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/6) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/6) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, dar avea părinți și unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, părinții moștenesc, în mod egal, 1/2, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, 1/2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1/2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devenind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 1/2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/4) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți și nici frați ori nepoți de frate în viață, dar avea părinți, soțul moștenește 1/2 din moștenire, iar cealaltă cotă de 1/2 este moștenită în mod egal de către părinți.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți și nici frați ori nepoți de frate în viață, dar avea părinți, aceștia moștenesc întreaga avere, în cote egale.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, nu avea părinți, dar avea unul sau mai mulți frați în viață, soțul moștenește 1/2 din moștenire, iar frații moștenesc, în mod egal, 1/2 din moștenire. Dacă există și frați vitregi, cota de 1/2 din moștenire se va împărți pe linii: jumătate (1/4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1/4) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți frați în viață, frații împart între ei, în mod egal, întreaga moștenire. Dacă există și frați vitregi, moștenirea se va împărți pe linii: jumătate (1/2) pe linia paternă (din aceasta făcând parte frații după tată și frații buni); cealaltă jumătate (1/2) pe linia maternă (din care fac parte frații după mamă și, din nou, frații buni). Dacă vreunul dintre frați e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (nepoți de frate față de defunct). Dacă vreunul dintre acești copii (nepot de frate față de defunct) este, de asemenea, predecedat față de defunct, cota sa este moștenită, în mod egal, de către copiii săi (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, soțul moștenește 1/2 din moștenire, iar nepoții de frate moștenesc, pe tulpini, cealaltă cotă de 1/2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1/2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, cota de 1/2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/4) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți și nici părinți, dar avea unul sau mai mulți nepoți de frate în viață, nepoții de frate împart între ei, pe tulpini, întreaga moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Moștenirea se împarte la numărul de tulpini și, înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct). Dacă există și nepoți de frate vitreg, moștenirea nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/2) pe linia paternă (din aceasta făcând parte nepoții de frate după tată și nepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/2) pe linia maternă (din care fac parte nepoții de frate după mamă și, din nou, nepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart în mod egal între nepoții de frate care se află pe fiecare linie în parte. Dacă vreunul dintre nepoții de frate e predecedat față de defunct, cota sa este culeasă de către copiii săi în mod egal (strănepoți de frate față de defunct).
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, soțul moștenește 1/2 din moștenire, iar strănepoții de frate moștenesc, pe tulpini, cealaltă cotă de 1/2 din moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Cota de 1/2 din moștenire se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devenind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, cota de 1/2 din moștenire nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/4) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/4) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit, nu avea descendenți, nici părinți, dar avea unul sau mai mulți strănepoți de frate în viață, strănepoții de frate împart între ei, pe tulpini, întreaga moștenire. Fiecare frate reprezintă o tulpină. Moștenirea se împarte la numărul de tulpini. Înăuntrul fiecărei tulpini, cota respectivă se împarte în mod egal între copiii acelui frate (nepoți de frate față de defunct), fiecare nepot de frate devenind el însuși o tulpină înăuntrul căreia, mai departe, cota respectivă se împarte, în mod egal între copiii săi (strănepoți de frate față de defunct). Dacă există și strănepoți de frate vitreg, moștenirea nu se va împărți în mod egal pe tulpini, ci se va împărți pe linii: jumătate (1/2) pe linia paternă (din aceasta făcând parte strănepoții de frate după tată și strănepoții de frate bun); cealaltă jumătate (1/2) pe linia maternă (din care fac parte strănepoții de frate după mamă și, din nou, strănepoții de frate bun). Cotele de pe aceste linii se împart conform modului arătat mai sus.
În cazul în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, ci doar bunici, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 3/4, și între bunici, care vor primi 1/4 din moștenire, împărțită în mod egal între ei.
În cazul în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, ci doar bunici, moștenirea se va împărți între aceștia în mod egal.
În cazul în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici, ci doar străbunici, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 3/4, și între străbunici, care vor primi 1/4 din moștenire, împărțită în mod egal între ei.
În cazul în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici, ci doar străbunici, moștenirea se va împărți între aceștia în mod egal.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, ci doar unchi/mătuși, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 3/4, și unchi/mătuși, care vor împărți în mod egal cota de 1/4 din moștenire.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, ci doar unchi/mătuși, moștenirea va fi împărțită în mod egal între aceștia.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, nici unchi/mătuși, ci doar veri primari/frați ai bunicilor, moștenirea va fi împărțită între soț, care va primi 3/4, și verii primari/frații bunicilor, care vor împărți în mod egal cota de 1/4 din moștenire.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea în viață nici descendenți, nici părinți, nici frați ori nepoți de frate, nici bunici ori străbunici, nici unchi/mătuși, ci doar veri primari/frați ai bunicilor, moștenirea va fi împărțită în mod egal între aceștia.
În situația în care, la data decesului, defunctul era căsătorit, dar nu avea niciun alt moștenitor, întreaga sa moștenire va fi culeasă de către soț.
În situația în care, la data decesului, defunctul nu (mai) era căsătorit și nu avea niciun alt moștenitor, întreaga sa moștenire este vacantă și revine comunei, orașului sau municipiului în raza căruia se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii; bunurile aflate în străinătate revin statului român.
Veți avea nevoie de certificatul de deces al persoanei a cărei succesiune urmează a fi dezbătută, precum și cele ale moștenitorilor săi, decedați între timp (post-decedați).
Moștenitorii legali se stabilesc pe baza relațiilor de rudenie. Aceste relații reies din actele de stare civilă: certificatele de naștere, certificatele de căsătorie și cele de deces.
Dacă defunctul a lăsat testamente, acestea trebuie prezentate notarului public pentru a se putea stabili corect componența masei succesorale și numărul/calitatea moștenitorilor.
Pentru a putea moșteni bunurile ce i-au aparținut defunctului, proprietatea acestora trebuie probată prin înscrisuri: acte de proprietate, facturi, cartea de identitate a autoturismului, certificate de acționar, adeverințe, extrase de cont etc.
Pentru bunurile înregistrate fiscal, așa cum este cazul imobilelor și al autoturismelor, trebuie prezentate certificate fiscale eliberate de Direcția Impozite și Taxe din cadrul primăriei localității în raza căreia se află respectivele bunuri.
Costul dezbaterii unei succesiuni este format din onorariul notarial (calculat în funcție de valoarea bunurilor), din taxele de publicitate imobiliară (dacă bunurile respective au cadastru) și, dacă este cazul, impozitul datorat statului.
Mai jos, puteți estima aceste costuri, cu precizarea că rezultatul este orientativ. Pentru aflarea costurilor exacte, vă încurajăm să ne contactați.
| Cost (RON) | Valoare |
|---|---|
| Onorariu1 | 0 |
| Impozit2 | 0 |
| Publicitate imobiliară3 | 0 |
| Total4 | 0 |
Primul pas ce trebuie urmat în vederea dezbaterii unei succesiuni este pregătirea documentelor.
După ce ați pregătit toate documentele necesare, moștenitorii pot depune la biroul notarial cererea de dezbatere succesorală, însoțiți de 2 martori care să-l fi cunoscut pe defunct și care să nu fie rude cu moștenitorii.
Martorii trebuie să se poată identifica cu acte de identitate valabile și să poată completa depozițiile de martor.
Notarul public va înregistra cauza succesorală pe rolul biroului și va acorda un termen pentru eliberarea certificatului de moștenitor.
În ziua stabilită de notarul public, se vor prezenta toți moștenitorii, care vor primi câte un exemplar al certificatului de moștenitor.
Dacă ulterior se constată că certificatul a omis un moștenitor sau a inclus un bun care nu îi aparținea defunctului, acesta poate fi anulat pe cale notarială și înlocuit cu unul nou – detalii în articolul despre anularea certificatului de moștenitor.
Dezbaterea succesorală pe cale notarială nu are un cost fix. Costurile efective sunt determinate de valoarea masei succesorale.
Pentru estimarea costurilor, puteți folosi calculatorul nostru de taxe.
Pentru dezbaterea unei succesiuni pe cale notarială sunt necesare: 1) certificatul de deces al defunctului și, dacă este cazul, ale moștenitorilor decedați între timp; 2) actele de stare civilă care dovedesc rudenia – certificatele de naștere, de căsătorie și de deces; 3) testamentele, dacă defunctul a lăsat; 4) actele de proprietate – titluri de proprietate, contracte de vânzare, donație, întreținere, acte de partaj, certificate de moștenitor, cartea de identitate a autoturismului, extrase de cont etc.; 5) certificatele fiscale pentru bunurile înregistrate fiscal, cum sunt imobilele și autoturismele, eliberate de Direcția Impozite și Taxe a primăriei în raza căreia se află bunurile. Detalii în secțiunea Documente necesare.
Dezbaterea unei proceduri succesorale pe cale notarială poate să dureze între 2–3 săptămâni și 3–4 luni, în funcție de complexitatea dosarului și de nivelul de aglomerare al biroului notarial. Durata medie este de 2 luni din momentul depunerii cererii.
Nu. Acest termen de 6 luni reprezintă un mit urban și are la bază un termen aplicabil într-o reglementare anterioară înăuntrul căruia succesiunea era scutită de taxă de timbru. Succesiunea poate fi dezbătută oricând după data decesului.
Da, succesiunile dezbătute în termen de 2 ani de la deschiderea succesiunii (data decesului) sunt scutite de impozit, aspect reflectat și în calculatorul nostru de taxe.
Cel mai probabil, nu. Din păcate, și această idee reprezintă tot un mit urban. Realitatea juridică este că soțul nu îi înlătură de la succesiune pe ceilalți moștenitori. Ca soțul supraviețuitor să moștenească toată averea, trebuie ca defunctul să nu aibă nicio rudă până la gradul al IV-lea. Deci nu numai copiii trebuie să lipsească, ci și nepoții, strănepoții, frații/surorile și copiii/nepoții acestora, bunicii, străbunicii, unchii, mătușile, frații bunicilor și chiar verișorii primari.
Informațiile prezentate reflectă legislația în vigoare la data publicării. Pentru situația dumneavoastră specifică, vă recomandăm o consultație directă la birou.